Jurnal. Volumul IV | Gheorghe Grigurcu
Prezentul devine trecut cind nici nu te-astepti. Astfel cum intr-o dimineata, privind pe fereastra, vezi, spre surprinderea ta, un strat de zapada proaspata transfigurind lumea. (Gheorghe Grigurcu)
Explorează categoria Carte pe Yodede. Consultă produsele și prețurile, apoi verifică oferta la magazinul partener.
10.429 produse găsite
Prezentul devine trecut cind nici nu te-astepti. Astfel cum intr-o dimineata, privind pe fereastra, vezi, spre surprinderea ta, un strat de zapada proaspata transfigurind lumea. (Gheorghe Grigurcu)
„Haideti, domnilor critici, sa ne facem treaba din mers, fara crispare, cu bucurie si savuros, pe cat posibil! Prea multa morga lasa loc si prostiei cu monoclu, la papion, de ce ne-am erija in fantosele preotesti ale unui cult care nu exista? Prin salile de lectura ale bibliotecilor publice, in edituri si la mesele redactionale altfel de citit se practica. Va invit impreuna cu toti ceilalti cititori in care nevoia de dreapta judecare sta alaturi de spiritul ludic, sa serviti din platourile de fata, sa dansati pe ritmurile acestui jazz etnic, cu nuante ardelenesti, si sa ne dam intalnire pana la reuniunea anuala urmatoare.” – Ovidiu Pecican
Ce sens are o viata de om cind lumea insasi se dovedeste lipsita de sens? Publicat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si devenit una dintre cele mai marcante opere ale secolului XX, Mitul lui Sisif este o cautare filozofica a unui raspuns la intrebarea epocii si o expunere magistrala a teoriei absurdului, pe care Albert Camus a dezvoltat-o in toata opera sa, despartindu-se de ideile nihiliste si existentialiste din perioada, cu care a fost asociat in nenumarate rinduri. Pornind de la o meditatie asupra sinuciderii ca raspuns la intrebarea daca viata merita sau nu traita, Camus isi poarta cititorul intr-o explorare a ideilor moderne despre conditia umana – de la Nietzsche si Kierkegaard la Dostoievski si Kafka –, la capatul careia omul modern, coplesit de angoasa si oglindit exemplar in figura tulburatoare a damnatului Sisif, va descoperi calea si singurul sens de a trai in aceasta lume fara sens – revolta, libertatea si pasiunea vietii prin constientizarea si imbratisarea absurdului ce guverneaza intreaga existenta.„Paginile urmatoare evoca o sensibilitate absurda prezenta sporadic de-a lungul secolului – si nu o filozofie absurda, pe care vremurile noastre, la drept vorbind, nici nu au cunoscut-o. O onestitate elementara ne obliga sa aratam din capul locului ce datoreaza ele unora dintre spiritele contemporane. Departe de mine intentia de a trece sub tacere acest lucru, dimpotriva, ele vor fi citate si comentate pe tot parcursul acestei lucrari. […] Il vad pe acest om coborind cu pas greoi, dar masurat, indreptindu-se spre chinul al carui sfirsit nu il va cunoaste. Momentul acesta asemenea unei respiratii, care se intoarce cu aceeasi certitudine precum nefericirea lui, momentul acesta este cel al constientizarii. In fiecare clipa in care paraseste culmile si coboara, apropiindu-se din ce in ce mai mult de birlogul zeilor, el este superior destinului sau. Este mai puternic decit stinca lui.” (Albert Camus)
Iata o carte ce rupe cu traditia atat de indelungata si prestigioasa a romanului, care a fost mereu „determinist”. In Viata continua sirul cauzalitatilor si efectelor se sfarama. Patrundem dincolo de lumea numita „realitate”, de lumea palpabila, de lumea materiei, care ni se va infatisa ca aparenta. Pana si identitatea personajelor fluctueaza. Numele, deoarece apartine unei fapturi de carne si oase, materiale deci, nu mai e nici el decat o aparenta a fiintei. Asa vom patrunde in cealalta parte a existentei, intr-un univers pe care il banuiam, dar unde n-am putut ajunge pana acum, aflat dincolo de ceea ce vedem cu ochii. Vom pasi peste acest prag, vom trece dincolo de Poarta. Dar de unde a inceput aceasta aventura tulburatoare? Romanul Viata continua e un strigat impotriva mortii, e epopeea civilizatiei noastre incapabila sa mai invinga moartea. Romancierul Dan Persa s-a incumetat sa parcurga acest drum, aducand in lupta puterea de a visa, energiile psihice transfiguratorii, arta cuvantului. Miza mare, sensibilitate artistica singulara, compozitie infiltrata de eresuri mitice. Astfel ia nastere un „roman” ce trece „dincolo de literatura”. Incredibila poveste, cea a trecerii dincolo de literatura.
Vazuta de sus, dinspre ochiul dumnezeiesc al auto - rului atotputernic, viata are aspectul unui puzzle in com - pletare, cu zone albe, care in - trerup figurile in curs de con - stituire. Acest fel de a construi, de a reconstrui cu ajutorul me - moriei si al fictiunii, care completeaza golurile cu presu - puneri plauzibile, este tesatura narativa care ne permite sa ne povestim dar si sa ne simtim implicati, ca cititori, in dramele, in tragediile unor straini. Personajele Letitiei Vladislav, in curs de dezvaluire, de intruchipare, sunt, la inceput, departe de noi, cititorii, dar sfarsesc prin a ne intra in minte si suflet, uneori pana la identificare. Un roman de o forta exceptionala, de o unitate de ton si o linie melodica complexa, urmarita cu strictete si fantezie. (Dan Culcer)
Cele mai bune povestiri science-fiction si fantastice ale inginerului craiovean Pompilian Tofilescu. Cercetator de baza al echipei Flex Automotive, din Detroit, Michigan, USA, acesta contribuie activ la realizarea viitoarelor automobile autonome, care vor umple, cu siguranta, drumurile viitorului.Contine povestirile:Lupi si mere stricateSi el o ridica in palme spre cerPoveste de CraciunRogulBufonulZbor inchis intr-o coaja de ouDoi pe-un balansoarPrimul cuvantO viata de artistDragoste si RevolutieManaMotanul zburatorOglinziHalosOra de dupa miezul noptiiCateva intamplari care nu vor fi scrise niciodata (in loc de epilog)
Cartea cuprinde doua parti. Prima parte a lucrarii – intitulata Reflectii – completeaza eseurile cuprinse in precedentele doua ale seriei. Aceasta parte analizeaza puncte de vedere despre subiecte importante sau actuale relevante. Inter alia, sunt abordate teme precum: Novicele si specialistul; Eroii, gloria si uitarea invinsilor sau anonimilor; Suntem suma relatiilor noastre; Constiinta si inteligenta artificiala; Partidele politice – organizatii anacronice; Culegatorii de scame; Consideratii despre limbajul trupului; Suntem ceea ce gandim; Avalansa informatiilor s.a. Cea de-a doua parte a cartii – denumita Rime din pretoriu adunate – este destinata unor texte rimate prin care autorul a incercat sa puna in lumina anumite cusururi sau virtuti umane ori sa surprinda, in forme neconventionale, teze si aspecte din societate. Acestea au fost inspirate de protagonisti ai pretoriului (salilor de judecata), de alti participanti la actul de justitie ori de intamplari aflate in mai mare sau mai mica legatura cu fenomenul juridic. Dintre titluri, cu caracter de exemplu, mentionam: Justitia; Avocatul; Procurorul; Grefierul; Ciolanul puterii; Pantofii; Scuza si acuza; Tu ce faci pentru tara?; Democratia si dictatura etc.
Alexa Visarion s-a impus in ultimii ani ca un scriitor devotat teatrului caruia ii cauta si suscita energiile prin vorbe dense, concrete si senzuale. Gandirea la el se inradacineaza, se hraneste din humusul neepuizat al limbii pe care o explora si o explora cu placeri aproape fizice, erotice caci el mobilizeaza cuvintele care revela idei, dar asociate cu toata incarcatura lor emotiva. Si astfel ceea ce pe scena fascina la debutul sau a cunoscut o translatie spre carte ca dublu al acesteia. Ele au devenit indisociabile: cartea si scena. Vase comunicante ce dispun de energii echivalente! Ii citesc cu pasiune paginile si ii regasesc cu placere reintalnirile cu scena. Reintalniri peste care flutura aripa sfarsitului si melancolia disparitiei. E ceea ce m-a miscat vazandu-i nu doar Noaptea bufonilor cu neuitatul Ilie Gheorghe – pentru acesta fiind ultimul rol, ca la Cehov!, ci si Carnavalul unde peste montajul admirabil se inalta la capat umbra unui personaj caragialesc uitat, dar acum regasit. El se detaseaza ca un erou fara aura ce modifica viziunea comica pe care am mostenit-o din mari spectacole si care la Alexa isi schimba tonalitatea: dincolo de ras, masti si confuzii, se deseneaza perspectiva mortii! Orizontul ei…In cincizeci de ani, Alexa Visarion cu aceeasi implicare a trecut de la efervescenta de odinioara la progresiva intunecare actuala … si, daca spectacolele sunt mai rare, ea isi gaseste insa in cuvinte terapia cea mai indicata. Cuvinte vii care… vindeca! Si care incurajeaza! Alexa nu se preda!George Banu
Suita I pentru pian opus 3 nr. 1 (1931) - Copii la joaca
Suita II pentru pian opus 3 nr. 2 (1931 - 33) - Copii la joaca
Admirabilele „Vocalize” ale lui Gheorghe Schwartz trebuie citite in dublul lor registru: in subtilitatea si adancimea perceptiei realului prin filtrul psihologului si sociologului, dar si in farmecul povestilor unui fictionar din elita prozatorilor nostri de azi.loan HOLBAN
Cartea se refera la evolutia tapiseriei contemporane din Republica Moldova in anii 1960-2000. Tapiseria profesionala in Republica Moldova reprezinta un fenomen relativ nou, cristalizat si este o arta ce incorporeaza atat esentele existentiale traditionale, cat si viziunile estetice moderne.Este o lucrare ce ofera studentilor si profesorilor un studiu multilateral asupra evolutiei tapiseriei profesioniste din Moldova. Cartea cuprinde doua capitole: constituirea tapiseriei ca domeniu artistic (anii 1960-1975) si evolutia tapiseriei. Volumul include un compartiment de Reproduceri, Note, Glosar si rezumate despre tapiseria din Republica Moldova in limbile rusa, engleza si franceza.
Ramana Maharshi s-a nascut in 1879 langa Madurai, in sudul Indiei. Practicand introspectia asupra Sinelui, Ramana Maharshi a devenit unul dintre cei mai renumiti maestri spirituali ai secolului XX. Se spune ca familia sa a fost tinta unui blestem al unui calugar ratacitor: datorita faptului ca nu a primit mancarea pe care a cerut-o, el a decretat ca, in fiecare generatie, un cap de familie sa renunte la lume si sa duca o viata ascetica, la fel ca a sa. Ramana a depasit cu mult asteptarile tuturor in ceea ce priveste acest blestem, de vreme ce discipolii sai s-au adunat in numar din ce in ce mai mare, la ashramul din Tiruvannamalai si peste tot in lume, atat in timpul vietii sale, dar chiar si pana in zilele noastre.Volumul de fata reprezinta partea a doua a scrisorilor pe care Suri Nagamma, una dintre cele mai apropiate discipole, i le-a trimis in fiecare zi fratelui sau, de asemenea discipol al lui Bhagavan, care traia in alt oras si care dorea sa stie tot cese petrecea la picioarele maestrului. Avand girul acestuia, scrisorile au fost citite de fata cu toti zi de zi, si acopera ultimii cinci ani din viata lui Bhagavan. Acestor scrisori li se alatura si doua anexe, cuprinzand amintirile pe care Suri Nagamma le-a considerat relevante pentru a completa cat mai bine imaginea marelui intelept.
Bob Honey e un american divortat, de virsta a doua, care se pricepe la o multime de lucruri, de la curatarea foselor septice, domeniu in care incearca sa-si extinda afacerea in afara Americii, pina la explozibili facuti in casa. Insa, in 2003, o intilnire intimplatoare in Bagdadul devastat de razboi il face sa devina asasin platit, mai exact, asasin de batrini. Pe parcursul noii sale cariere, Bob Honey „face si drege”: executa misiuni, inventeaza ritualuri si, la un moment dat, se indragosteste de o tinara cu peruca, bolnava de alopecie, fara sa stie ca propria lui viata e in pericol. Dincolo de intriga trasnita si plina de intorsaturi neasteptate, Bob Honey care face si drege este o acuta satira sociala, Sean Penn descriind societatea americana contemporana intr-o cheie distopica. Romanul sau este incarcat de aluzii politice si diatribe la adresa unei lumi distorsionate fictional tocmai pentru a dezvalui o realitate profund ingrijoratoare.„Comic, cosmaresc, frematind de viata... Bob Honey este un erou al vremurilor noastre si-al epocii Trump, reflectat in oglinda crapata a scriiturii lui Penn.” (Paul Theroux)„O carte cuceritor de ciudata... Penn isi stabileste un obiectiv ambitios, iar reusita lui este una spectaculoasa. Bob e un personaj minunat, genul de ins de la care nu-ti mai poti lua ochii... si partea aceasta din carte are un farmec aproape incomensurabil.” (Booklist)„Am banuiala ca lui Thomas Pynchon si Hunter S. Thompson le-ar placea teribil aceasta carte.” (Salman Rushdie)Sean Penn (n. 1960) este un celebru actor, regizor si prozator american. Nascut in California, la Santa Monica, a studiat la liceul local si foarte devreme si-a facut debutul in cinematografie. A lucrat ca actor, scenarist, producator si regizor, fiind implicat in peste o suta de productii de teatru si film. In lunga sa activitate, a obtinut de doua ori premiul Oscar pentru rolurile din Misterele fluviului (2003) si Milk (2008) si a mai fost nominalizat de citeva ori pentru rolurile jucate in alte filme. Sean Penn s-a implicat activ si in viata sociala si politica a Statelor Unite. Critic dur al presedintelui George W. Bush si, mai apoi, al presedintelui Donald Trump, a publicat o serie de texte jurnalistice in San Francisco Chronicle, The Nation si The Huffington Post. A debutat ca prozator in 2018, cu romanul Bob Honey Who Just Do Stuff (Bob Honey care face si drege). In 2019 i-a aparut al doilea roman, intitulat Bob Honey Sings Jimmy Crack Corn.
In drum spre casa unor prieteni, unde e invitata la cina, Peri – sotie casnica si mama a trei copii – este pusa in fata unui fapt neplacut: ii este furata geanta de pe bancheta din spate a masinii. Reusind s-o recupereze si cercetindu-i cu miini tremuratoare continutul, da peste o poza polaroid din anii de studentie la Oxford, ce are in centru un profesor charismatic si nonconformist inconjurat de trei studente. Imaginea ii readuce dintr-odata in minte trecutul. Mai intii isi vede familia scindata, in care mama este sensibila la mostenirea religioasa, pe cind tatal se inchina ratiunii, privind credinta ca pe o forma de ignoranta. Apoi anii de studentie la Oxford, unde se imprieteneste cu Shirin, o englezoaica-iraniana atee, si cu Mona, o americanca-egipteana religioasa, cu care poarta discutii aprinse despre islam si feminism in casa din Jericho unde locuiesc impreuna. Trei tinere aduse impreuna de capriciile sortii, Shirin, Mona si Peri sint Pacatoasa, Credincioasa si Nehotarita, care incearca sa treaca peste diferente si prejudecati si sa-si gaseasca locul intr-o lume din ce in ce mai amenintatoare.
Un singuratic fuge de el insusi intr-o rulota si se autoizoleaza in padure, la granita dintre lumi. Fuge de amintirile lui, fuge de oameni? Dar nu oamenii, propria umanitate il urmareste cu incapatanare. Sinucigasi se catara pe o stanca inalta, iar el, lipsit de voce, trebuie sa-i convinga sa nu-si puna capat zilelor. Iar padurea e plina de farmece, de vreme ce trecutul si viitorul iau chipuri de oameni si-l ademenesc in proiecte stranii. Singur – in singuratate, omul devine mai mare decat viata. Sebastian Lazaroiu (n. 1970) este scriitor, sociolog si politolog. A publicat romanele Balena Albastra, Omatidii. Sarada unui hacker si Zilele lui MM in colectia „Ego. Proza“ a Editurii Polirom. Sebastian Lazaroiu a declarat, in mai multe aparitii publice, ca nu-si doreste sa se mai intoarca in politica si prefera sa se dedice literaturii de fictiune.
Doctorul Jaqueline Krohn a scris o carte aproape atotcuprinzatoare despre sursele multiple de intoxicare, mecanismele de intoxicare si cel mai important, despre modalitatile prin care pot fi tratate aceste intoxicatii. Avand o intelegere cu radacini stiintifie, autorul expune multe tehnici simple care pot ajuta la purifiarea, echilibrarea si prevenirea expunerilor la toxine.
De ce Iran, ca destinatie turistica? (...) Un prim raspuns si deosebit de personalizat la caesta intrebare vine de la dubla mea pasiune, de a efectua calatorii (...) si, totodata, de a scrie despre o parte dintre ele, eu devenind intre timp scriitor-calator in sase continente. (...) Un alt raspuns personalizat la intrebare (...) este ca am dorit sa ajung intr-o tara in care dictatorul Nicolae Ceausescu, (...) a facut cinci deplasari, mai multe cu doua decat, de exemplu, in Statele Unite ale Americii. (...) De asemenea, o vizita in Iran permite realizarea unei imagini mai apropiate de adevar despre modul in care la este permis femeilor sa se imbrace dupa Revolutia Islamica. (...) O exceptionala atractie o reprezinta istoria multimilenara a Iranului, cu dovezile ei arheologice. (...) Un interes aparte il reprezinta mausoleele din Siraz si Saadi, precum si cel din Nispur, dedicat poetului Omar Khayyam. (...) Nu in ultimul rand, Iranul este interesant mai ales pentru cei care au placerea de a cumpara in mirosuri, sunete si culori exotice (...) In final, pentru turistul impatimit, Iranul este o tara de vizitat, ca oricare alta, deoarece, facand inca o data referire la cartea lui Mircea Malita, (Zidul si iedera) "frumusetea nu sta in lucruri, ci in mintea care le contempla". (Autorul)
Ca orice metropola, Havana ("Habana", cum spun localnicii) are zone de pus in vitrina, dar si de ascuns sub pres, iar Piata Revolutiei ("Plaza de la Revolucion") intra in majoritatea circuitelor turistice ale capitalei cubaneze. Pe o suprafata de 72.000 de metri patrati, loc pentru o asistenta de peste un milion de oameni, unde "el lider maximo" a tinut discursuri interminabile, de proslavire a politicii partidului unic si de infierare a actiunilor tarilor inamice, tunatoare, ca cele ale lui Adolf Hitler, in loc sa aud sloganuri de genul: "¡Viva Fidel Castro!", am auzit o injuratura inedita pentru mine, stupefianta, rostita in spaniola, franceza si engleza, ca sa fie inteleasa de cat mai multi din cei prezenti: "¡Chupa mi culo, Fidel Castro!", "Suce mon cul, Fidel Castro!", "Suck my ass, Fidel Castro!", anevoie de tradus…Ora 7,00. Vineri, prima zi intreaga petrecuta in Cuba. Pe post de ceas desteptator, telefonul din camera hotelului a sunat: - "¡Buenos dias!"
"Am socotit si socotesc ca oricine a luat parte la evenimentele care alcatuiesc o parte din istorie este dator sa lese o descriere a ceea ce dansul stie despre acele evenimente sau despre partea ce a luat la ele, fiindca acestea nu apartin persoanei, ci sunt de domeniul public. Luand deci parte la evenimente, nu ca individ, ci ca fiinta inzestrata cu un rost public, este o datorie de a reda cunostintei obstesti ceea ce stie despre faptele la care a fost partas. Cum este de asemenea, socot eu, datoria celor ce detin documente de orice soi, publice sau private, a nu le distruge, ci a le pastra si a face ca ele sa ajunga odata in domeniul public. Numai asa generatiile viitoare vor putea pricepe mai bine nazuintele si greutatile predecesorilor lor si vor putea lucra cu continuitate. Aflandu-ma si eu in situatia de a fi luat parte la cateva fapte de seama ale neamului romanesc, uneori in situatii de mari raspunderi, am socotit ca-mi este impus sa insemn ce stiu despre cele intamplate si in genere despre toate faptele la care am luat parte sau al caror martor am fost in cursul vietii mele, precum si ce parte si ce raspundere am la infaptuirea unora dintre ele." Radu R. Rosetti
Benedicte Ann este o psihoterapeuta celebra si love coach. Specialista in probleme de cuplu si in mecanismele intime ale relatiilor de iubire, este autoarea mai multor lucrari practice pe aceste teme, cele mai multe dintre ele adevarate bestselleruri, cum ar fi, de exemplu, Le prochain, c’est le bon! sau Arretez de vous saboter, vous etes exceptionnel.De asemenea, este creatoarea si organizatoarea unor pasionante ateliere intitulate „Cafe de l'amour”, in spiritul cafenelelor de filozofie de altadata, pe care le tine cu regularitate atat in Franta, cat si in alte tari, si unde abordeaza subiecte care au legatura cu iubirea.„Parcurgand aceasta carte, veti avea la dispozitie toate instrumentele necesare pantru a va putea orienta prin labirintul intalnirilor romantice.”
Pentru cititorul evlavios, aceasta carte e scandaloasa. Habotnicul trebuie s-o evite cu orice pret. Ateul nu va fi satisfacut. Cititorul instalat in certitudini va fi tulburat. In alt secol, ar fi fost socotita eretica si pusa pe foc.Dar cel ce traieste paradoxurile si nedumeririle propriei credinte, scepticul si insetatul de cunoastere, aflati si ei in cautarea unor raspunsuri, se vor regasi in intrebarile presarate de-a lungul acestei calatorii.„Despre Isus nu stiu sa spun decat atat: e fiinta care a suferit cel mai mult din pricina felului in care aratam noi, oamenii. I-a pasat de noi ca nimanui pe lume. De aici si incercarea lui de a crea o noua stare morala a omenirii, de a ne da alt chip interior. Nimeni, vreodata, nu ne-a propus o schimbare din adancuri de o asemenea anvergura.“ — GABRIEL LIICEANUIlustratia de pe coperta: barca cu panze (secolul al VI-lea); detaliu dintr-un mozaic descoperit in ruinele bisericii bizantine din fostul oras Olbia–Theodorias, muzeul Qasr Libia, Libia
Andrei Makine a dezvaluit, spre stupefactia generala, intr-un interviu din 2011 pentru Le Figaro, ca sub semnatura scriitorului Gabriel Osmonde se ascunde tot el. Sub propriul nume, incoronat de laurii premiului Goncourt in 1995, a publicat 18 volume, sub cel de-al doilea, doar patru. Romanul Dincolo de frontiere ii aduce pe cei doi intre copertile aceleiasi carti, in care Osmonde devine personaj, mentor spiritual, mag si calator prin interstitiile lumii vizibile. Complexa arhitectura a volumului, sub arcadele careia se intersecteaza nu doar masti umane din toate azimuturile, ci si fictiuni diferite, ne poarta de la Paris la Bruxelles si apoi intr-o Abhazie edenica, unde sintem pregatiti sa intelegem rosturile celei de-a Treia Nasteri, Alternasterea, adica supravietuirea dincolo de identitatile noastre, biologica si sociala, si chiar „dincolo de disparitia noastra fizica”.„Frontierele despre care vorbeste autorul Testamentului francez sint cele pe care le depasesti prin radicalizare, sau prin exil, dar si cele ale romanului. Cine vorbeste, de fapt, in aceasta carte? Andrei Makine isi pune o multime de masti. Daca Gabriel Osmonde este un nume de imprumut cu care a semnat mai multe romane in urma cu vreo zece ani, mai ales Alternastere, deducem ca in Dincolo de frontiere exista trei voci: Lynden, Osmonde si Makine. Adica un cavaler al Apocalipsei, un scriitor bintuit de viziuni felliniene si un narator mai rezonabil. Pe cine trebuie sa asculti? Acest joc ne conduce la singura intrebare care merita pusa: se poate spune totul prin literatura? Cu-adevarat? In ce masura o epoca ii permite unui scriitor – Makine, Osmonde, Lynden – sa deschida robinetul temerilor si fantasmelor sale, sa elibereze torente de cuvinte, idei, imagini fara sa i se reproseze ca provoaca, perverteste, murdareste?” (Le Figaro litteraire)„De data aceasta, Andrei Makine nu ne mai ia cu el in calatorie in Siberia, ci impinge tot mai departe limitele noastre psihologice. In Dincolo de frontiere, el pune sub semnul intrebarii atit conditia umana, cit si pe cea de scriitor: poate acesta din urma sa scrie totul? Un roman sclipitor si exploziv.” (La Voix du Nord)
SUMAREditorial: Secolul 21 – CINCIZECI1961-2011: O CRONOLOGIE Secolul 20/Secolul 21 realizata de MIRELA STANEVOCARISOLOMON MARCUS: De la 20 la 21VIRGIL NEMOIANU: Amintiri de la SecolulIRINA MAVRODIN: In culorile stralucitoare…ION BOGDAN LEFTER: Trei Secole 20/21COEN STORK: La a cincizecea aniversareTANYA VAN GOOL: Prietenie romano-olandeza multisecularaPROIECTUL „EUPHORION” SI REVISTA TEATRULALINA LEDEANU: Din nou Arhiva cerchistaRADU STANCA, I. NEGOITESCU: „Imbrac un trencicot si fac meseria cum pot“ (pagini dintr-un Roman epistolar)RADU STANCA: Viziunea regizoruluiI. NEGOITESCU: Jocul mastilor si triumful vietiiSTEFAN AUG. DOINAS: Piese „directe” sau „indirecte”, Shakespeare obliga!; Omenescul personajelor; Invatati-ne sa radem; Adevarul este simplu; „Apus de soare” si cronica dramatica; Dincolo de documentar – la viata; Momente coregrafice in teatru; Intre masca si figura; Argumentele unui optimist; Pe linia satirei romanesti; Poezia si comicul nostalgiei; O alternativa; O treapta ce trebuie depasita.Ion D. SIRBU: Rasul moralizator; Functia psihologica a grimei; Cresterea crizei sau criza cresterii?IRINA GEORGESCU: Viziuni asupra teatrului: Lucian Blaga si Cercul Literar de la SibiuDAN DAMASCHIN: Radu Stanca si renasterea tragedieiCARMINA DE LEEUW: Stefan Aug. Doinas – dramaturgul (Teatrul, o atractie pentru Cercul Literar de la Sibiu; Piesa Brutus si fiii sai; Teatrul de idei)EUGEN WOHL: Scurta cariera de cronicar dramatic a lui Ion D. SirbuCapitol realizat de ALINA LEDEANURUBRICI PERMANENTEMISCARE LIBERAGETA BRATESCU: Scurta antologie (Silviei Radu; Vedere voita; Studiu, desen, forma; Personajul; Balanta studiului; Jocul de-a „sa zicem”; Nostalgia; Un autoportret; Vocile; Putina istorie; In redactie; Ochiul)NOI Sl ORASULKAZMER KOVACS: Peisajul conventionalEXTREMUL CONTEMPORANMICHEL DEGUY: Pour merci/Multumiri, versiune bilingva, in romaneste de Alina Ledeanu
114.861 produse din 7 magazine partenere. Caută, filtrează și alege ce ți se potrivește.
Produse din
Tu alegi,
Idei pentru o viață