Poze si pozne | Mihail Jora
Albumul de Mihail Jora reuneste cele trei caiete de pian alcatuite din piese scurte, destinate copiilor care au depasit nivelul primului an de studiu al pianului.
Explorează produse și prețuri din magazine partenere. Folosește filtrele pentru a ajunge mai repede la ceea ce cauți.
10.369 produse găsite
Albumul de Mihail Jora reuneste cele trei caiete de pian alcatuite din piese scurte, destinate copiilor care au depasit nivelul primului an de studiu al pianului.
Album pentru flaut
In aceasta carte puteti invata partile din care se compune o vioara, cum se tine vioara, cum se conduce arcusul, exercitii pe coarde libere, si multe altele.
Arta agilitatii pentru pian - Opus 740 - pian solo
Metoda pentru muzicute
Ritmul muzical vol.II - V. Giuleanu.
Multa vreme, studiul teoretic al ritmului nu a constituit o preocupare distincta pentru ercetatorii de specialitate, primele lucrari destinate anume ritmului fiind semnalate abia in doua jumatate a secolului XIX.Cauza intirzierilor din acest domeniu al muzicologiei rezida in faptul ca ritmul, acest puternic mijloc de expresie al artelor, se manifesta in creatia muzicala aproape totdeauna ca element intrinsec al melodiei si armoniei, nu de sine statator. Numai rareori asistam la opere de arta de natura exclusiv ritmica.Compozitorul este animat, fara indoiala. — in procesul creatiei — de forta de expresie a rittnului, dar el concepe acest element al artei muzicale — dupa cum este firesc — in cadrul melodiei si armoniei, prin mijlocirea carora se ajunge la forme de manifestare cu mult superioare exprimarii numai prin ritm.Drept consecinta, teoreticianul din domeniul muzicii a fost Inclinat si el spre neglijarea discutiilor despre ritm, tratind mai cu seama problemele care privesc formele si elementele intonationale, melodice si armonice. De aceea, au aparut putine lucrari teoretice despre ritm, care, numericeste, nu se compara nici pe departe cu scrierile ce muzicologia le-a destinat melodiei si mai ales cu acele referitoare la armonie.Creatia secolului nostru si, indeosebi, valorificarea muzicii de provenienta populara ne invedereaza insa ca, alaturi de melodie si armonie, formele ritmice s-au dezvoltat in mod impetuos, iar teoria muzicii este datoare sa le cuprinda in principiile si consideratiile sale.Lucrarea de fata isi propune tocmai scopul de a releva, mai distinct si multilateral, elementul ritm in creatia muzicala de toate genurile, plecind de la realitatea ca. fenomenul artistic poate fi supus unor tratari teoretice complexe si de interes strintific evident, intocmai ca procesele si fenomenele din alte domenii de activitate.Toate consideratiile vor fi subordonate unei prezentari sistematice riguroase a materialului, conditie primordiala a oricarei lucrari de acest gen, nadajduind ca pe aceasta cale vom reusi sa patrundem in insusi continutul ideii de ritm.
Acest album constituie un important material didactic pus la indemana studentilor care se pregatesc sa devina profesori de pian, a cadrelor didactice care predau pianul in scolile si liceele de arta si, bineinteles, a elevilor care studiaza pianul. Cele 18 sonatine sunt grupate dupa gradul lor de dificultate tehnica. Prezentand o mare diversitate stilistica si punand probleme complexa de ritm, polimetrie, polifonie, politonalitate si alte elemente de expresie muzicala, aceste sonatine sint compozitii oare pot sa-i familiarizeze pe elevi cu limbajul muzicii contemporane, ajutandu-i sa inteleaga si sa interpreteze aceasta muzica. Prezentul grupaj de sonatine este gandit ca o contributie adusa la promovarea repertoriului romanesc pentru pian nu numai prin prisma caracterului de material didactic, care, desigur, primeaza, ci si prin calitatea sa de repertoriu artistic in general, pentru ca lucrarile pe care le inmanuncheaza — interpretate cu intelegere, maiestrie profesionala, acuratete tehnica si sensibilitate — pot figura oricind in programele unor recitaluri, la auditii si la concursurile muzicale.
Tratat elementar de muzica (facsimil) - Dimitrie Cuclin.
Pentru pian la 4 maini - opus 4 nr. 1(1930). Colectia Bela Bartok.
Piese in influenta arabo-andaluzaCapriciu Arab (serenada)Amintiri din AlhambraDans MaurPiese in stil romanticLacrima (Preludiu)PreludiuPreludiuPreludiuPreludiuPreludiuPreludiuPreludiuEndecha (Preludiu)Alborada - Joc muzical (Capriciu)Adelita (Mazurca)Marieta - Tristete (Mazurca)Vis (Mazurca)MazurcaMarele valsCele doua surori (Doua valsuri)Leaganul (Cantec de leagan)Rosita (Polca)Pavana (in stil antic)Maria (Gavota)Menuet
StudiiStudiul in forma meneutVis (Studiu pentru tremolo)FlutureleStudiu de velocitateStudiu pe o tema de BachStudiu briliant dupa AlardImprovizatiiFemeia din Cartagena - Pe teme populare din MurciaJota aragonezaCarnavalul din Venetia - Variatiuni dezvoltate
Prefata editiei din 1957: Folclorul muzical, izvor nesecat de inspiratie al artei muzicale, atrage tot mai mult pe creatori, interpreti, muzicologi si nu mai putin pe pedagogi, care raspund de educatia muzicala a elevilor. In continuare, dam cateva indicatii cu privire la desfasurarea materialului. Elementele principale – game, intervale, masuri, diviziuni ritmice – sunt prezentate gradat, iar predarea lor, potrivit succesiunii aratate, infaptuiesc scopul instructiv-educativ urmarit. O parte din probleme, cum ar fi acelea de tempo, intensitate, accidenti, ortografie muzicala etc. nu sunt exprimate prin titluri, ele fiind enuntate practic in structura solfegiiior. De asemenea, capitolele cuprinse in lucrare nu sunt precedate de exercitii tehnice – formule pregatitoare pentru intonarea intervalelor, formule metro-ritmice – intrucat acestea fac obiectul unui tratat de teoria muzicii. Exercitiile necesare pentru intelegerea de catre elevi a diferitelor probleme intra in atributia profesorului. Nadajduiesc ca acest volum va contribui, alaturi de alte publicatii asemanatoare, la imbogatirea materialelor metodice necesare in predarea cursului de teorie si solfegii din invatamantul nostru muzical. Feodor Oancea
Cele 48 de lieduri, grupate in 9 cicluri unitare, sunt o chintesenta artistica a doi mari creatori, unul ajuns la senectute si in apogeul carierei si recunoasterii nationale si internationale - compozitorul MIHAIL JORA (1891- 1971), iar celalalt — in plina tinerete navalnica, tulburatoare, iscoditoare a intelesurilor profunde ale lumii — poeta MARIANA DUMITRESCU (1924-1967), secerata de o crunta maladie." - dr. Ilinca Dumitrescu
Inca de la inceputurile timpurii ale studiilor mele dedicate creatiei enesciene, am fost preocupat de faptul ca in mod aparent el nu a scris o opera majora pentru vioara si orchestra, care ar scoate in evidenta extraordinara lui arta violonistica si in acelasi timp desavarsitele sale insusiri componistice. Aceasta situatie s-a schintat in 1993 cand am gasit informatii privitoare la posibilitatea existentei unei asemenea opere la un moment dat in excelenta monografie a lui Enescu de Noel Malcom. In consecinta am urmarit cu ardoare aceasta incitanta pista, care m-a condus la muzicologa Clemansa Firca ; aceasta mi-a aratat intr-adevar cateva pagini ale unei lucrari aparent incompleta intitulata "Caprice roumain". Aproximativ in aceeasi perioada l-am intalnit pe distinsul compozitor Cornel Taranu, care, dupa cum am aflat, restaurase deja alte opere enesciene si l-am invitat sa se implice in proiect. Plin de entuziasm, s-a angajat in munca de gasire si restaurare al acestui important opus.
Sonata pentru flaut si pian opus 23 nr. 2 - 1942 • Sonate pour flute et piano opus 23 nr. 2 - 1942 • Sonata for flute and piano opus 23 nr. 2 - 1942Editie critica de Constantin-Ionescu Vovu Creatia de camera a lui Constantin Silvestri (1913-1969), a starnit din totdeauna un interes deosebit. Aprecierea de care s-au bucurat putinele opere cantate in timpul existentei sale in tara, a asezat numele sau pe una din cele mai inalte trepte pe scara valorilor muzicii romanesti. Multe altele au ramas ani indelungati in sertarele creatorului, aproape terminate, neexecutate dar asteptate de public. [...] Compusa in 1942 cu repeziciunea sa obisnuita, impusa de scurtimea perioadelor pe care le putea consacra creatiei, Sonata a fost descoperita abia in 1986 (17 ani dupa moartea compozitorului!) printre documentele ramase in Bournemouth, unde Silvestri reusise sa ridice in cativa ani o orchestra oarecare, quasi-necunoscuta, la nivelul celor mai apreciate din lume — de catre managerul orchestrei, Raymond Carpenter. [...] Textul Sonatei a fost reluat si revizuit de mai multe ori de catre autor in decursul timpului, suferind numeroase modificari importante, majoritatea constand in scurtari si eliminari de pasaje, procedeu curent la Silvestri, in cautarea unei cat mai mari concizii in exprimare. Corecturi propriu zise au fost relativ putine. Versiunea prezenta, desi nefinisata complet, este conforma ultimei vointe (neexprimate explicit, dar nu mai putin obligatorie) a autorului. Am respectat integral dorinta acestuia de a elimina unele pasaje — uneori insemnate ca intindere si semnificative ca valoare — dar am considerat totodata ca acum, la atata vreme de la creatie, publicarea lor ar suscita interes, furnizand un material pretios analizei actului creator al lui C. Silvestri. (Constantin-Ionescu Vovu)
Tehnica viorii. Opus 1 - caietul 1 - Otakar Sevcik
Francisco de Asis Tarrega y Eixea (21 noiembrie 1852 - 15 decembrie 1909) a fost un compozitor spaniol si chitarist apartinand Perioadei Romantice. Este renumit pentru Recuerdos de la Alhambra si este considerat parintele chitarei clasice.
Fara descriere
Lucrarea de fata cuprinde 50 de exercitii avand ca scop studierea zilnica a articulatiei degetelor mainii stangi, permitandu-le sa devina puternice, independente si flexibile, si sa dezvolte un ritm egal, perfect.
Album pentru copii. Din lumea copiilor - Alma Cornea Ionescu
Fara descriere
In zilele noastre, poporul romin foloseste un mare numar de instrumente muzicale pentru a-si talmaci in sunete simtamintele ce-l framinta. Alaturi de instrumente foarte vechi ca buhaiul, duba. buciumul, fluierele, cimpoiul, se gasesc si altele, imprumutate in perioade istorice mai apropiate, cum sint vioara, tambalul,chitara sau clarinetul, ori unele care au patruns de curind in lumea cantecului nostru popular, ca de pilda torogoata, saxofonul sau acordeonul.Am lasat in afara acestei impartiri clasice frunza, coaja de mesleacan, solzul de peste si alte mijloace asemanatoare, care dau suflatului, fluieratului, suieratului ori dirlaitului executantului un caraclor instrumental si pe care le-am numit pseudoinstrumente. Dintr-un anumit punct de vedere ele sint idiofone de suflat, dar tot atit de bine pot fi socotite ancii simple si categorisite aerofone, sau unele clasificate chiar in grupa membranofonelor, ca de pilda foita de hartie presata de buzele executantului de latul unui pieplene. Tinind seama de caracterul specific si de marea simplitate a « instrumentelor » de acest fel, am inceput cu ele descrierea instrumentelor muzicale folosite de poporul nostru.Aceasta clasificare are multe neajunsuri, intre care cel izbitor este amestecul instrumentelor vechi cu cele noi, a celor propriu-zis populare cu cele de fabrica, precum si a celor lautaresti cu cele folosite de instrumentistii populari fara vreun scop lucrativ. S-a vazut insa ca intre instrumentele muzicale pe care le foloseste poporul nostru nu se pot statornici hotare categorice, ca intre instrumentele lautaresti intilnim uneori instrumente folosite de instrumentistii populari amatori ori, dimpotriva, ca cimpoiul este intrebuintat pe alocuri de muzicanti semiproresionisti etc. Pe de alta parte, acest amestec il intilnim in insasi practica muzicala care nu tine seama de categorisirile unei prea savante sistematizari. Oricum ar fi, clasificarea pe care am adoptat-o nu trebuie sa fie socotita ca o schema rigida, ea nefiind decit un ajutor pentru o gindire si sistematizare stiintifica.
"Mazurcile sunt tunuri ascunse sub flori si, daca tarul ar sti ce primejdie se ascunde pentru el in aceste melodii atat de simple, ar interzice aceasta muzica". Rober Schumann
114.372 produse din 7 magazine partenere. Caută, filtrează și alege ce ți se potrivește.
Produse din
Tu alegi,
Idei pentru o viață